Centru de comandă high-tech în mijlocul deșertului: bordul Audi RS Q e-tron este optim pregătit pentru Raliul Dakar

·      Împărțirea competențelor: pilotul și copilotul își împart sarcinile de operare a mașinii

·      Totul la vedere: de la funcțiile automobilului, la navigație

·      O provocare majoră în motorsport-ul off-road: orientarea reprezintă un factor foarte important de departajare

Uitându-te interiorul creat de ingineri și designeri pentru Audi RS Q e-tron, este imposibil să nu te gândești la carlinga unui avion: ecrane și afișaje pe întreaga lățime a panoului de bord. Doar astfel pilotul și copilotul pot parcurge cu succes mii de kilometri, rapid și sigur, prin inima deșertului.

Inițial, separarea sarcinilor la bordul mașinilor de raliuri cross-country era cât se poate de clară: pilotul conducea și copilotul naviga. Dar rolurile acestea s-au modificat deja de mai multă vreme: regulamentele limitează acum navigația prin opțiuni și reguli foarte clar definite. Roadbook-ul care era un caiet de hârtie pentru dictare a devenit acum digital. Prin sistemul său de operare, Audi RS Q e-tron redistribuie anumite funcții între pilot și co-pilot.

Controlul volanului, accelerarea și frânarea sunt principalele sarcini ce le revin piloților Mattias Ekström, Stéphane Peterhansel și Carlos Sainz. Astfel ei se pot concentra pe deplin asupra terenului.  Ei nu mai sunt nevoiți acum să schimbe treptele de viteză, deoarece sistemul electric de propulsie cu convertor de energie de la Audi RS Q e-tron nu mai are nevoie de transmisie manuală. Pe centrul bordului se face observat imediat levierul din aluminiu al frânei de mână. Acesta este cuplat la sistemul inovator de frânare break-by-wire, ce combină sistemul hidraulic de frânare cu un sistem de recuperare. Astfel, când pilotul trage de frâna de mână, aceasta contribuie la recuperarea energiei, la fel ca atunci când pilotul acționează pedala de frână. Dar scopul principal al frânei de mână în raliu este de a induce deraparea mașinii înainte de viraje. Blocarea pentru scurt timp a roților din spate forțează automobilul să se rotească. Astfel, schimbările de direcție devin deosebit de agile.

Pe volan, direct în fața șoferului se află opt butoane de comandă. Printre altele, acestea controlează claxonul, ștergătoarele de parbriz și introducerea datelor în soft, dacă pilotul dorește să salveze în memorie anomaliile cu timpii aferenți. De aici poate fi activat și limitatorul de viteză pentru zonele în care este impusă o viteză maximă. În spatele volanului este integrat un display în câmpul vizual inferior direct al șoferului. Acesta furnizează informații cu privire la presiunea din anvelope, direcția de mers selectată pentru sistemul de propulsie fără trepte (înainte, marșarier sau neutru) și la viteza curentă. De asemenea, aici sunt afișate avertizările importante, astfel încât pilotul să poată reacționa imediat, de pildă în cazul unui shutdown iminent de sistem sau la decuplarea bateriei de înaltă tensiune. În partea de sus, montate în direcția parbrizului, sunt integrate două afișaje mici, în câmpul vizual imediat al șoferului, pentru a indica informațiile de cea mai mare importanță. Astfel, în stânga, așa-numitul repetor  arată direcțiile în funcție de punctele cardinale, iar în dreapta se vede viteza de deplasare.

Display-ul central situat între pilot și copilot conține informații privind presiunea din pneuri, setările selectate pentru frâne, sistemul brake-by-wire și multe alte funcții. Informațiile sunt afișate în verde dacă funcția respectivă sau sistemul funcționează la parametri normali sau în roșu când a intervenit o eroare. Panoul cu butoane este integrat dedesubt. Butoanele reacționează fiecare tactil, cu un punct de presiune. Pentru cele 24 de câmpuri predefinite, ce pot fi însă liber configurate, Audi a memorat diferite funcții, ca de pildă: viteze maxime preselectate uzuale în zonele cu limită de viteză sau acționarea sistemului de climatizare. Pot fi programate, de asemenea, diferite pagini, astfel că cele 24 de butoane pot fi configurate de mai multe ori. Funcțiile ce sunt mai puțin frecvent utilizate pot fi astfel accesate de la paginile din spate. De exemplu, de aici pot fi dezactivate diferite sisteme în caz de avarie ("fail safe"), pentru a ajunge la finișul de etapă în modul de urgență.

Operarea acestui panou de butoane cade în sarcina copilotului. Pilotul doar enunță cerințele corespunzătoare. Toate aceste acțiuni trebuie efectuate cu acuratețe cât mai mare, fără erori, în condiții de teren accidentat și la viteze de până la 170 km/h, timp de ore în șir. Copilotul își asumă deci o responsabilitate mare, suplimentar față de sarcinile clasice principale privind navigarea. "Acum îmi consum doar jumătate din energie pe navigat, iar cealaltă jumătate pe operarea automobilului. Dar ador această nouă provocare," explică Edouard Boulanger, copilotul lui Stéphane Peterhansel.

Ruta etapei următoare nu mai este acum comunicată cu o seară înainte, așa cum se întâmpla mai demult. Echipele primesc aceste informații privind ruta doar cu 15 minute înainte de startul etapei, în fiecare dimineață. Emil Bergkvist cel care urcă la bord alături de Mattias Ekström consideră că aceasta constituie un avantaj: "Ca pilot, eu vin din raliurile clasice de sprint. Pentru mine, acum este momentul ideal să trec la raliurile cross-country, pentru că acum chiar și copiloții consacrați, cu istorie îndelungată, trebuie să se adapteze la aceste noi reguli."

Transmiterea informațiilor doar cu puțin timp înainte de start, precum și trecerea la roadbook-ul digital impun provocări majore. Pentru a se orienta pe teren și totodată a nu se abate de la ruta impusă, Emil Bergkvist, Edouard Boulanger și Lucas Cruz se uită la cele două ecrane de tablete ce înlocuiesc fostele caiete de dictare din hârtie. Acestea pot fi acționate cu ajutorul celor două telecomenzi conectate prin cabluri. Pe ecranul din stânga, roadbook-ul afișează drumul prin teren. Doar în situația în care această tabletă nu mai funcționează, echipelor le este permis să deschidă și folosească caietul de dictare din hârtie pus la dispoziție, acesta fiind sigilat. În caz contrar, ei vor fi penalizați. Tableta din partea dreaptă conține navigația GPS și validează marcajele de drum digitale (waypoints) prin care trebuie să treacă toți participanții. Când automobilul ajunge în zona unui waypoint, pilotul vede săgețile și pe repetorul de sub parbriz, indicând direcția waypoint-ului.

Cea mai mare diferență față de sistemul de navigație al automobilelor din producția de serie constă în faptul că în timp ce dispozitivul unei mașini de serie ajută la găsirea cu precizie cât mai mare a destinațiilor de navigație în traficul rutier, navigația în raliurile cross-country rămâne de fapt o provocare sportivă. Aceasta decide succesul sau înfrângerea, alături de performanțele pilotului. De aceea, organizatorul furnizează în roadbook doar direcțiile în funcție de punctele cardinale, distanțe, pictograme, aspecte speciale și avertizările pentru pericolele. Sistemul GPS din mașinile de raliu sunt astfel în mod intenționat limitate doar la instrumente cu rol de asistență pentru echipe. Totodată, sistemul servește organizatorului ca instrument de control. Astfel, el poate verifica dacă participanții au rămas pe ruta definită și dacă au fost respectate zonele cu viteze controlate de-a lungul a sute de kilometri în teren deschis.

Bordul poate fi complet doar cu sistemul Iritrack de pe consola centrală. Acesta este folosit pentru primul ajutor în caz de urgențe. Cu ajutorul său, organizatorul înregistrează viteza, poziția actuală a automobilului și poate detecta posibile accidente. În cazul unei urgențe, copilotul poate informa organizatorul direct dacă pasagerii nu au suferit vătămări corporale, dacă au nevoie de asistență medicală sau dacă este nevoie ca echipa de salvare să ajute un alt participant ce a fost implicat într-un accident.

Munca digitalizată de la bordul ultra-modern al unui Audi RS Q e-tron este caracterizată prin precizie extremă, viteză și un flux necontenit de sarcini. Și totuși, chiar și la raliurile de teren, factorul uman este aspectul ce decide în final succesul în competiții.